BENEFICII:
Pelinul a fost cunoscut încă din Antichitate, de pe vremea vechilor egipteni. Potrivit lui Pliniu cel Bătrân (sec. I d.Hr.), preoţii zeiţei Isis purtau ramuri de pelin la ceremonii, numele său secret fiind „inima vulturului”.
Dioscorides (sec. I d.Hr.) l-a numit somi, dar cu numele de saam era deja prezent în renumitul Papyrus Ebers acum mai bine de 3500 de ani (1600 î.Hr.).
În Tracia era preparat sub forma unui vin considerat foarte sănătos.
De-a lungul vremii a primit şi recunoaşterea medicilor, numeroasele sale proprietăţi benefice fiind consemnate în tratate de specialitate.
Arii de acțiune: Digestie optimă | Paraziți intestinali | Vezică biliară
INGREDIENTE:
Pelin
Partea superioară a plantei Artemisia absinthium L., fam. Asteraceae, care conţine ulei esenţial în care predomină thujona; substanţe amare; flavone; fitosteroli; tanin; acizi organici.
MOD ADMINISTRARE:
Se beau 2 căni cu ceai pe zi, înainte de masă.
Durata curei: 2 săptămâni. Se poate repeta după o pauză de o lună.
A nu se depăşi doza şi perioada de administrare recomandate.
Preparare: Peste o linguriţă plantă se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.
Atenţionări: Nu este indicat în gastrită hiperacidă, ulcer gastric şi duodenal, epilepsie şi în caz de hipersensibilitate la această plantă.
Acest ceai nu este indicat femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează.